Laptele de capra – elixirul alb

Laptele de capra – elixirul alb

Laptele de capra - elixirul alb

Marturisesc faptul ca acest articol este scris cu un anumit grad de subiectivism, autorul sau fiind nici mai mult nici mai putin decat un… crescator de capre. Mai exact, de vreo jumatate de an, sunt fericitul posesor a doua capre de culoarea zapezii, neastamparate si curioase, care dau un lapte alb, spumos si cu gust delicios. Sanatate curata! Motiv temeinic pentru a va impartasi si dvs. secretele acestui “elixir” tamaduitor.

Mic istoric

Conform studiilor arheologice, capra este primul ierbivor domesticit de catre om. Vestigiile gasite pe teritoriul actualului Iran arata ca acest animal era crescut pentru lapte cu cel putin 10.000 de ani in urma. Tot de atunci sunt cunoscute, probabil, si proprietatile sale medicinale, care au fost valorificate intens in Egiptul si in Grecia antica. Egiptenii considerau laptele de capra sacru si il aduceau drept ofranda zeilor, in timp ce aristocratele egiptene il foloseau, intern si extern, ca elixir de tinerete si frumusete. Insasi legendara Cleopatra folosea laptele de capra pentru a-si mentine supletea si finetea pielii. La randul sau, Hipocrate, marele medic grec al Antichitatii, denumea in lucrarile sale laptele de capra “lichid miraculos” si “esenta vindecatoare”, recomandandu-l drept medicament in bolile pulmonare grave, precum si in afectiunile degenerative. Pe teritoriul tarii noastre, cresterea caprelor si consumul laptelului acestora este o traditie care se pierde in negura timpurilor. Mai ales in Campia Dunarii, in Dobrogea, in Oltenia si in Banat, cresterea caprelor era una dintre ocupatiile de baza. Aici mai gasim si acum practici medicale originale, cum ar fi administrarea laptelui de capra amestecat cu sucul diferitelor plante de leac, pentru vindecarea bolilor ori chiar pentru dezlegarea de farmece si de blesteme. Laptele de capra inchegat cu Lipicioasa (Galium aparine) proaspata se dadea pentru vindecarea bolilor de stomac si pentru dezlegarea grabnica a copiilor deocheati. Apoi, combinatia dintre acest lapte si sucul de Napraznic (Geranium robertianum) se dadea barbatilor neputinciosi si femeilor sterpe, in timp ce amestecat cu suc de Ciumarea (Galega officinalis) era baut de batrani pentru a preveni bolile de ochi si orbirea. Iata in continuare si principalele forme in care poate fi administrat laptele de capra in consumul curent:

Produse din lapte de capra

Laptele ca atare

Avem sanse destul de scazute, deocamdata, de a-l gasi in magazinele noastre, in schimb, este din ce in ce mai usor de procurat de la producatorii particulari, care au inceput sa se orienteze tot mai mult spre cresterea caprelor.

Laptele de capra - elixirul albCel mai bun – laptele proaspat muls

Laptele de capra este usor de recunoscut prin culoarea sa alb deschis (laptele de vaca este alb-galbui), precum si prin faptul ca nu trebuie omogenizat, grasimile pe care le contine fiind dispersate uniform in masa sa (in timp ce globulele de grasime din laptele de vaca au tendinta de a se separa la suprafata). Laptele de capra este considerat superior celui de vaca, deoarece este mai usor de digerat (da mult mai rar alergie si intoleranta digestiva), fiind totodata mai bogat in minerale constitutive si in oliogoelemente. Principalul neajuns invocat este mirosul specific pe care il are laptele de capra, dar care nu este prezent totdeauna, el fiind dependent de furajele pe care le consuma animalele.
De regula, pentru a obtine efecte terapeutice, se administreaza minimum 250 ml (o cana) de lapte de capra, fiert sau nu. Laptele nefiert, consumat in maximum 48 de ore de la mulgere, este considerat a fi cel mai activ din punct de vedere terapeutic, dar in cazuri rare, poate provoca deranjamente digestive si infectii. Ca atare, persoanele sensibile, cum ar fi copiii mici, femeile insarcinate sau care alapteaza nu vor consuma decat laptele de capra fiert, care este mai sigur. Cel nefiert, in schimb, are un nivel calitativ net superior celui pasteurizat, deoarece pasteurizarea denatureaza proteinele si inactiveaza enzimele.

Iaurtul de capra

Laptele de capra - elixirul albIaurtul de capra are putine calorii

De vreo cativa ani, au aparut in comertul de la noi si iaurturi, lapte batut, kefir sau sana obtinute din lapte de capra. Sunt, de obicei, produse in Romania, in judetele din Transilvania mai ales, fiind obtinute din lapte autohton, din capre care au fost furajate natural. Toate aceste specialitati din lapte de capra sunt de obicei degresate partial, avand un numar foarte mic de calorii, din acest motiv fiind recomandate mai ales pentru dietele supraponderalilor.
Ratia zilnica de iaurt de capra este de 250-500 ml, asigurand o buna parte din necesarul de minerale, regland secretia pancreasului, digestia si nivelul grasimilor din sange.

Telemeaua si casul de capra

Sunt de preferat in terapie, fiind produse traditionale romanesti, proaspete, pe care le gasim atat la producatorii particulari, cat si in magazinele de la noi. Telemeaua si casul de capra, la fel ca si laptele, au o culoare mai alba decat cele de vaca, precum si un miros – mai mult sau mai putin puternic – specific. Aceasta branza este foarte bogata in grasimi usor digerabile si asimilabile, fiind recomandata in mod special celor subponderali, convalescentilor, persoanelor cu o dieta predominant vegetariana, saraca in grasimi si in proteine, dar si celor care cauta un substitut sanatos pentru carne.

Branza Feta

Laptele de capra - elixirul albCasul de capra – un substitut sanatos pentru carne

Este o specialitate greceasca, obtinuta din combinatia a doua feluri de lapte: de capra si de oaie. Feta are, ca atare, o buna parte din efectele vindecatoare ale laptelui de capra, despre care vom vorbi pe larg in cele ce urmeaza. Inainte de a vedea, insa, care sunt efectele de prevenire terapeutica ale laptelui de capra si ale derivatelor sale, sa mai mentionam cateva feluri de branza de capra, pe care le gasim in Europa. La greci, pe langa celebra Feta, mai gasim Mizithra si Anthotyros, in Marea Britanie, branza de capra este produsa mai ales in Irlanda, avand numele de Pantysgawn, in Spania gasim Mat, iar in Norvegia Brunost (se prepara printr-o metoda speciala, care ii da o culoare bruna). Toate aceste feluri de branza au efecte vindecatoare remarcabile, preluate din laptele de capra de la care provin.

Boli prevenite cu ajutorul laptelui de capra si al derivatelor sale

* Intoleranta la produse lactate – consumul de lapte de capra si de produse derivate din acesta a crescut foarte mult la nivel mondial, deoarece sunt mult mai usor de digerat. Persoanele care au intoleranta la laptele de vaca, manifestata prin balonari, indigestii etc., pot consuma de regula produsele din lapte de capra, fara a aparea aceste simptome. Se pare ca substantele care provoaca reactii alergice, prezente in laptele de vaca in cantitati semnificative, sunt in mare masura absente in laptele de capra. Apoi, digestia usoara permite lactozei (principalul alergen din lapte) sa treaca mai repede prin tubul digestiv, oferindu-i timp mai putin sa fermenteze si sa creeze probleme.
* Osteoporoza – un studiu finlandez, publicat in American Journal of Clinical Nutrition, arata ca tinerele fete care consuma frecvent lapte de capra in adolescenta vor avea o densitate osoasa mult mai buna si un risc de a dezvolta ulterior osteoporoza mult mai mic. Aceasta se explica prin calciul usor asimilabil din acest aliment, dar si prin efectele echilibrante hormonale pe care acest tip de lapte il are.
* Tulburarile de crestere la copii – laptele de capra are un procent de minerale si oligoelemente considerabil mai mare decat cel de vaca. Mai mult, mineralele din acest lapte sunt foarte usor de asimilat (intr-un procent comparabil cu cele din laptele matern). Ca atare, copiii cu intarzieri de crestere si de dezvoltare a sistemului nervos vor beneficia din plin de consumul de lapte si iaurt din lapte de capra. Prin continutul sau de fosfor, de vitamine din complexul B, acest lapte este util si pentru prevenirea ori recuperarea intarzierilor in dezvoltarea sistemului nervos si a abilitatilor cognitive.

Laptele de capra - elixirul albIncepeti ziua cu o cana de lapte de capra

* Diabet si colesterol marit – un studiu facut pe 2375 de barbati irlandezi, care s-a intins pe o perioada de 20 de ani, a demonstrat ca un consum zilnic de 500 ml de lapte de capra zilnic reduce cu 62% riscul de diabet, tinand in limite normale si valorile colesterolului. Alte studii arata ca iaurtul de capra reduce valorile glicemiei si eficientizeaza actiunea insulinei in organism (reduce rezistenta la insulina).
* Litiaza biliara, dispepsia, sindromul de malabsorbtie – grasimile (trigliceridele cu lant mediu) din laptele de capra au, intre altele, un puternic efect drenor biliar, favorizand evacuarea bilei si impiedicand stazele biliare, care conduc la formarea calculilor. Ele sunt usor digerabile, normalizand metabolismul si favorizand asimilarea diferitelor substante nutritive.
* Boala canceroasa – inca din Antichitate, laptele de capra este creditat cu o actiune antitumorala, fiind folosit atat pentru prevenirea, cat si pentru tratarea diferitelor forme de cancer. Studiile moderne confirma aceasta actiune antitumorala si protectoare a laptelui de capra. De pilda, s-a dovedit prin studii de medicina experimentala ca iaurtul de capra protejeaza peretii intestinului gros de actiunea mutagena a unor substante cancerigene, cum ar fi nitritii sau caragenanul din mezeluri. Un alt studiu a demonstrat ca aportul de calciu organic si alte oligoelemente din laptele de capra reduce cu pana la 55% riscul de cancer la san.
* Artrita reumatoida – laptele de capra administrat sistematic, pe perioade lungi de timp, ajuta la mentinerea sanatatii tesuturilor cartilaginoase de la nivelul articulatiilor. Mai mult, in laptele de capra au fost identificate adesea substante cu un puternic efect antiinflamator, preluate in lapte direct din plantele medicinale pe care caprele le pasc in mod curent. Aceste substante, odata ingerate, previn puseele reumatice, ajuta la reducerea inflamatiilor articulare si la revenirea mobilitatii normale a articulatiilor.

Tratamente interne

* Adjuvant in boli pulmonare – desi studiile clinice facute pe aceasta tema intarzie sa apara, eficienta laptelui de capra in tratarea bronsitelor, tusei, pneumoniei sau a tuberculozei pulmonare a fost demonstrata de nenumarate ori de catre medicina traditionala, fiind sustinuta partial si de datele stiintifice deja existente.

Laptele de capra - elixirul alb

Intre altele, laptele de capra este foarte usor digerabil si asimilabil, fiind un tonic extraordinar pentru organismul slabit de infectie. Apoi, caprele au o dieta vegetala extrem de diversificata, consumand atat plantele de pajiste, cat si frunzele anumitor arbori si arbusti, ceea ce explica prezenta in laptele lor a unor substante cu efect stimulent imunitar si antimicrobian. Se administreaza cate 500 ml de lapte de capra pe zi, in cure de 60-90 de zile. In medicina populara romaneasca, efectele tonice ale laptelui de capra sunt amplificate prin administrarea sa impreuna cu miere si cu galbenus de ou crud.
* Infertilitate si impotenta masculina – laptele de capra este o sursa foarte buna de aminoacizi, care contribuie la formarea spermei imbunatatindu-i si calitatea. Apoi, se pare ca laptele de capra actioneaza si la nivel endocrin, stimuland activitatea gonadelor si secretia de hormoni masculini. In medicina populara romaneasca, se administreaza zilnic jumatate de litru de lapte de capra, impreuna cu suc de napraznic sau cu iarba de napraznic pisata (cate 10 grame pe zi). In nordul Europei, laptele de capra se administreaza cu galbenus de ou, pentru amplificarea potentei si a fertilitatii.
* Anemie feripriva – desi o cana de lapte contine doar putin peste 10% din cantitatea de fier necesara zilnic, laptele de capra este unul din cele mai bune remedii contra lipsei de fier si a anemiei feriprive. Studiile de laborator au aratat ca o dieta cu lapte de capra ajuta la o asimilare mult mai buna a acestui oligoelement din alte surse, cum ar fi galbenusul de ou, cerealele integrale, urzica, spanacul etc.
* Lipsa de calciu – un studiu pe pacienti umani a concluzionat ca un consum sistematic de branza de capra este mult mai eficient pentru tratarea lipsei acestui mineral, decat pilulele cu saruri de calciu pe care le gasim in farmacie. Pentru tratarea lipsei de calciu se recomanda consumul, vreme de 30-60 de zile, a minimum 150 de grame de branza de capra pe zi. Este un tratament foarte eficient, cu rezultate rapide, fara efecte adverse si nu in ultimul rand… gustos.
* Fracturi – in perioada formarii calusului (tesutul cicatriceal osos) se recomanda consumul zilnic de iaurt si branza de capra. Un studiu al Departamentului de Fiziologie al Universitatii din Granada, Spania, a aratat ca administrarea acestor lactate duce la o mineralizare mult mai rapida si la o refacere solida a oaselor.

Laptele de capra - elixirul albTaranii au inceput sa se intoarca la traditia cresterii caprelor

* Sindrom premenstrual – consumul de lapte sau iaurt de capra in faza luteala (a doua jumatate) a ciclului menstrual reduce simptomele dinaintea menstrelor. Pacientele care au eliminat laptele de vaca si alte surse de proteine animale din alimentatie, consumand in schimb produse lactate de la capre, au remarcat absenta sau reducerea durerilor mamare, a starilor de somnolenta sau de irascibilitate, a balonarii si a crampelor abdominale premergatoare menstrelor.
* Efort fizic si intelectual intens – laptele de capra este o sursa foarte buna de riboflavina, o substanta din complexul B, care asigura energia necesara pentru eforturile la care este supus sistemul muscular si nervos. Mai mult, laptele de capra, fiind usor digerabil si asimilabil, furnizeaza rapid o cantitate insemnata de energie organismului, cu consumuri minime si fara a produce alte reactii adverse. De altfel, in multe zone din Asia, soldatii care efectueaza munci grele, dar si practicantii de meditatie si de arte martiale, au ca aliment de baza laptele de capra, care s-a dovedit un foarte bun sustinator de efort pe termen lung.
* Adjuvant in tulburarile de ritm cardiac, hipertensiune – doua cani de lapte sau o cana de iaurt de capra asigura mai mult de o treime din necesarul zilnic de potasiu. Or, un aport masiv de potasiu ajuta la scaderea tensiunii arteriale si la reglarea ritmului cardiac, prevenind aparitia aritmiei si a tahicardiei. Iaurtul de capra este foarte eficient si in curele drastice de slabire, unde are chiar rolul de a feri sistemul cardiovascular de eventualele derapaje.
* Constipatie, tulburari de tranzit intestinal in general – o cana de iaurt de capra consumata dimineata si una seara rezolva adesea problemele de tranzit intestinal, fara alte interventii. Aceasta, deoarece normalizeaza digestia, ajuta la evacuarea prompta a vezicii biliare si, nu in ultimul rand, normalizeaza flora colonului. In medicina populara romaneasca, pentru cei incuiati la mate, zerul de lapte de capra se asocia cu miere de mana, cate trei linguri din fiecare, administrate dimineata, avand un efect prompt de deblocare a tranzitului.
* Ulcer gastric – in medicina populara romaneasca, laptele de capra este considerat unul dintre cele mai eficiente leacuri impotriva ulcerului, deoarece calmeaza rapid durerile, actionand ca un pansament asupra tesuturilor lezate de catre secretiile gastrice. Se recomanda consumul pe stomacul gol a jumatate de cana de lapte de capra, de fiecare data cand apar durerile. Totusi, la inceput se vor administra cantitati mici din acest remediu, care – ca de obicei in aceasta afectiune – poate avea efecte destul de diferite, uneori chiar contrare la diferiti pacienti.
* Ingrasare – reclamele care asociaza o ceasca de iaurt, bauta in fiecare zi, cu o silueta subtire pot avea o baza reala, din punct de vedere stiintific, daca iaurtul respectiv este obtinut din lapte de capra. Un studiu publicat in American Journal of Clinical Nutrition arata ca acest iaurt are efecte de reglare hormonala, ceea ce ar putea explica si o reglare conexa a apetitului. Apoi, insusi aportul masiv de calciu organic, usor asimilabil, are drept efect un mult mai bun metabolism, ajutand la o ardere accelerata a caloriilor depozitate in tesuturile grase.
* Sarcina – laptele si produsele lactate de capra fac parte din asa-numitele alimente ideale pentru femeile insarcinate. Sunt bogate in calciu, necesar formarii tesutului osos, dar si in vitamine din complexul B si in fosfor, necesare dezoltarii sistemului nervos al foetusului. Nu in ultimul rand, consumul de lapte de capra previne hipertensiunea, tulburarile de ritm cardiac, deranjamentele biliare, frecvente la femeile gravide.

FRUMUSETE

Laptele de capra - elixirul albSapun din lapte de capra

Laptele de capra si unele derivate obtinute din acesta sunt, folosite intern si extern, adevarate elixiruri pentru piele. De pilda, in cele mai selecte centre de infrumusetare din lume, se foloseste zerul de lapte de capra, sub forma de bai speciale pentru intinerirea pielii. Aceasta, pentru ca s-a demonstrat ca ingredientii activi din acest lapte sunt identici cu cei din stratul protector al epidermei umane.
Lactatele de capra, la fel ca si cele de oaie, sunt eficiente si cand vine vorba de dieta anticelulitica. Administrate intern, alaturi de miscare, masaj, creme, ele contribuie la imbunatatirea metabolismului grasimilor si la normalizarea aspectului tesutului adipos.

Precautii si contraindicatii

Toate studiile facute pana in prezent arata ca efectele adverse la administrarea laptelui de capra sunt foarte reduse. Totusi, produsele lactate de capra vor fi administrate cu prudenta, la inceput in doze mici, celor care sufera de intoleranta la lactoza, celor cu colita de fermentatie sau cu diverse alte tulburari de tranzit intestinal. Daca apar fenomene neplacute, atunci administrarea laptelui de capra se intrerupe imediat.

Copiat de pe: http://www.formula-as.ro

Categories: Despre laptele de capra | Scrie un comentariu

Incepand cu 1 Martie, vindem lapte de capra

NOU!!!!!!!!!!!

Incepand cu 1 Martie, ferma noastra vinde lapte de capra si derivate 100% naturale la cele mai mici preturi

  • Lapte de capra branzeturi[1]

  • Branza de capra

  • Cas de capra

  • Branza la borcan de capra

  • Iezi din capre ce au o procutie de lapte de 3-4 litri pe zi

 

Categories: Fără categorie | 4 comentarii

Carti utile despre Cresterea caprelor

  • Cartile expuse mai jos, nu le avem de vanzare ci doar le expunem pentru ca cei ce sunt interesati de achizitionarea unor asemenea exemplare, sa stie cum se numesc acestea.

1298373423_169232036_1-Fotografii-de--Ferma-Europeana-de-Capre  capra       cresterea-caprelor-ed2_1447_1_1330701002

cresterea-ovinelor-caprinelor-175776           ProdusCrestereaCaprelor imagine-carte

 

Categories: Carti despre Capre | Scrie un comentariu

Factori care influenţează producţia de lapte

Factori care influenţează producţia de lapte

Sorin Octavian VOIA

Pentru a obţine o cantitate cât mai mare de lapte de la caprele pe care le creştem, este bine să cunoaştem şi să reducem la minim capre_carnefactorii care o pot influenţa negativ şi pe care îi prezentăm în acest articol.


Starea de sănătate. Majoritatea bolilor influenţează negativ sau inhibă total producţia de lapte prin reducerea parţială sau totală a consumului de apă şi furaje, ceea ce duce la slăbirea organismului. Dintre cele mai frecvente şi nedorite afecţiuni le menţionăm pe cele ale ugerului, ale aparatului reproducător şi digestiv, ale membrelor, precum şi cele parazitare şi intoxicaţiile.
• Vârsta condiţionează sever (10-40%) producţia de lapte, fie direct (la animalele bătrâne scade capacitatea de consum şi de digestie a furajelor, precum şi intensitatea funcţiilor vitale şi se reduce capacitatea de refacere a ţesutului alveolar), fie indirect, prin ordinea lactaţiei. Nivelul maxim al producţiei de lapte este atins în lactaţii diferite în funcţie de gradul de ameliorare, de precocitatea rasei şi de longevitatea productivă.

Producţia de lapte la caprele din Franţa este cu 25% mai mică la prima lactaţie comparativ cu a doua şi cu 10% la lactaţia a doua comparativ cu a treia. De la a patra lactaţie, cantitatea de lapte mulsă începe să scadă uşor până la lactaţia a şasea, după care descreşterea se accentuează.
Vârsta are influenţă şi asupra procentului de grăsime care este maxim la fătarea 3-4 şi apoi scade treptat. Sunt mulţi crescători care afirmă că vârsta este cea mai importantă sursă de variaţie a producţiei de lapte într-o turmă.

• Vârsta la prima fătare influenţează semnificativ producţia de lapte. Vârsta optimă a caprelor la prima fătare este condiţionată de nivelul de furajare şi de precocitatea somatică şi reproductivă a rasei. Realizarea primei fătări la o vârstă tânără (11-12 luni) şi la o dezvoltare corporală sub 70% din greutatea de adult provoacă frecvent distocii la fătare şi reduce cantitatea de lapte, cel puţin la primele lactaţii. Trebuie menţionat că, indiferent de rasă, precocitatea reproductivă este foarte pronunţată la capre. Sunt frecvente cazurile în care caprele se montează în primul an de viaţă (mai ales când tineretul nu se separă pe sexe de la vârsta de 4-5 luni) şi după fătare rămân mici cu o capacitate lactogenă redusă.

Realizarea primei fătări la 3-4 ani, faţă de 2 ani (vârstă considerată normală la rasele autohtone) are ca efect scăderea producţiei de lapte din cauza proliferării ţesutului adipos în dauna celui secretor.

• Stadiul lactaţiei. Pe parcursul unei lactaţii, cantitatea zilnică de lapte nu este uniformă, chiar în condiţii optime de îngrijire şi furajare. Reprezentând grafic dinamica cantităţii zilnice, săptămânale sau lunare pe durata lactaţiei se obţine curba de lactaţie. Aceasta se poate determina pe individ, turmă sau chiar rasă. În condiţii normale, curba de lactaţie prezintă trei faze:

Faza ascendentă (lactaţia timpurie) durează 2-3 luni de la începutul lactaţiei. La caprele care fată primăvara (martie) faza ascendentă se suprapune şi cu scoaterea la păşunat într-o perioadă (aprilie, mai, iunie) când iarba este la discreţie, suculentă şi bogată în proteină. În aceste condiţii, vârful curbei de lactaţie se atinge mai repede şi curba de lactaţie este asimetrică.

Faza de platou (lactaţia de mijloc) se caracterizează prin menţinerea producţiei de lapte aproape de acelaşi nivel o perioadă de cca. două luni.

Faza descendentă (lactaţia târzie) începe printr-o scădere mai lentă a producţiei de lapte pe durata unei luni, apoi reducerea se accentuează până la înţărcarea caprelor. Această fază durează cel mai mult, având în vedere că mulsul se poate prelungi până în luna a treia de gestaţie.

La capre se întâlnesc frecvent curbe de lactaţie cu două vârfuri sau întinse. Se preferă indivizii cu o ascensiune moderată a curbei, dar cu o persistenţă lungă a fazei de platou.

Stadiul lactaţiei influenţează şi compoziţia laptelui. Grăsimea, în primul rând, dar şi proteina şi sărurile minerale scad uşor în faza ascendentă şi cresc accentuat în faza descendentă.

• Greutatea corporală se apreciază că are o influenţă însemnată asupra producţiei de lapte, dar mai mică decât vârsta. Odată cu Imagine_schimb-10capre-saanen-cu-porci-sau-le-vand-in-targoviste-saanen-rmcreşterea greutăţii corporale creşte şi volumul abdomenului şi, ca urmare, şi capacitatea de ingerare a furajelor.

La capre, corelaţia dintre volumul abdomenului şi cel al rumenului este foarte strânsă (r = 0,98), dar corelaţia dintre greutatea corporală şi producţia de lapte, determinată pe zeci de mii de indivizi, este mult mai scăzută (r = 0,35), întărind convingerea că baza ereditară individuală are o influenţă mai mare.

Mulţi cercetători consideră că, la capră, greutatea corporală are o influenţă de numai 10% asupra producţiei de lapte, iar influenţa asupra conţinutului în grăsimi este foarte slabă, dar semnificativă.

În timp, s-a conturat observaţia că aceste corelaţii pozitive la rasele specializate pentru lapte se menţin numai până la o limită a greutăţii corporale şi că mărirea exagerată a acesteia necesită consumuri mai ridicate de concentrate, întrucât volumul tubului digestiv nu creşte odată cu masa corporală.

• Gestaţia influenţează negativ producţia de lapte, din cauza antagonismului dintre hormonii gestaţiei şi cei care controlează sinteza şi ejecţia laptelui. Totuşi, la capre, mulsul poate continua până în partea a doua a gestaţiei fără a afecta semnificativ lactaţia următoare.

• Prolificitatea. Numărul iezilor fătaţi şi alăptaţi are o influenţă asupra producţiei de lapte chiar mai mare decât cantitatea de hrană administrată în timpul gestaţiei şi lactaţiei. Caprele care au fătat doi iezi, în condiţii normale de furajare, produc cu 25-35% mai mult lapte faţă de cele care au fătat un singur ied.

Iezii din fătările simple nu pot consuma, în primele 3-4 săptămâni de viaţă, întreaga cantitate de lapte pe care o pot produce caprele mame, motiv pentru care în uger rămâne lapte, iar ţesutul alveolar nu este stimulat să producă o nouă cantitate. Este foarte important ca laptele rămas neconsumat de ied să fie muls, deoarece acea jumătate a ugerului poate rămâne voluminoasă, ceea ce duce la formarea ugerului asimetric (o jumătate mică şi una mare) pe toată viaţa productivă. O altă alternativă este alăptarea iezilor din fătări triple la caprele cu fătări singulare.

Având în vedere că la caprele cu fătări multiple producţia de lapte nu creşte în raport cu numărul iezilor fătaţi, aceştia realizează Capra Saanensporuri medii cu 30-45% mai mici comparativ cu iezii din fătări simple. Aceste diferenţe se reduc prin aplicarea furajării stimulative care compensează o parte din deficitul de lapte prin consumul de concentrate şi de fân. După înţărcare, iezii din fătările duble valorifică mai intens şi mai bine furajele, astfel că până în toamnă ating aceeaşi greutate ca şi iezii din fătări simple.

Caprele întreţinute în condiţii precare după înţărcarea produşilor înţarcă şi ele foarte repede, din cauza epuizării rezervelor corporale de grăsime şi a slăbirii organismului.

• Longevitatea productivă exprimată prin vârsta până la care exploatarea rămâne rentabilă este într-o strânsă relaţie cu constituţia animalului şi influenţează cantitatea de lapte pe durata vieţii. Se consideră că exploatarea este ineficientă când producţia de lapte regresează până la nivelul primei lactaţii. Caprele cu o constituţie fină spre robustă şi care sunt întreţinute pe păşuni bogate au o longevitate productivă mai mare decât cele cu constituţie fină şi care se întreţin în stabulaţie.

Copiat de pe: http://www.revista-ferma.ro
Categories: Despre capre | Scrie un comentariu

Notiuni elementare despre reproducere

Notiuni elementare despre reproducere

 

Caprele, ca si multe alte animale crescute pentru carne si lapte, intra in calduri la intervale periodice in lunile de toamna, cu toate ca acest lucru poate varia in functie de locatia in care sunt crescute. In climatele temperate, o capra poate sa fie in calduri in orice perioada a anului.

De regula, fiecare gestatie inseamna un ied. In unele cazuri, caprele pot da nastere la gemeni.

O capra va fi capabila sa se reproduca la varsta de un an. In medie, femela trebuie sa atinga greutatea de 34 de kg inainte sa se inmulteasca, cu toate ca acest lucru poate varia in functie de rasa si de descendentii acesteia.

In lunile de toamna, ziua devine tot mai scurta, iar acesta este semnul ca incepe sezonul de imperechere al caprelor. In aceasta perioada este ceva normal sa vezi o capra in calduri. In zonele ecuatoriale, aceste animale se inmultesc pe tot parcursul anului.

Cu o perioada de gestatie de aproximativ 150 de zile, o capra ar putea da nastere unui ied in lunile de primavara.

Pregatirea pentru gestatie

Crescatorii apeleaza la veterinar pentru ca acesta sa vaccineze animalele inainte de imperechere.

Cand te pregatesti sa duci la imperecheat o capra este esential ca aceasta sa fie sanatoasa. Daca are multe kilograme peste valoarea normala sau e bolnava cronic nu va fi buna de imperecheat. Este absolut necesara o vizita la veterinar. De asemenea, acesta te poate sfatui cu privire la o anumita dieta.

Exista diferite boli care pot afecta capra gestanta si iedul din pantecul ei. Pe langa vaccinarile anuale regulate, care includ antitetanosul, Clostridium Perfringen tip C si Toxoidul Difteric (D), exista vaccinuri speciale care trebuie administrate animalului inainte de a se inmulti. Clamidioza sau Campylobacterioza, alaturi de Leptospira, sunt cateva dintre cele mai comune vaccinuri administrate caprelor.

Recunoasterea semnelor de graviditate

Cand o capra este in calduri, acest lucru indica faptul ca ea este pregatita sa se inmulteasca. Schimbarile comportamentale care sunt asociate unei capre in calduri sunt vocalizarile acesteia (altfel spus „chemarea partenerului”), cautarea altor capre, interesul crescut pentru tapi si lingusirea, ceea ce include datul din coada. Apetitul scazut nu este ceva anormal la animalele care sunt in calduri.

Exista cateva moduri prin care sa iti pot da seama daca un act de reproducere va avea succes. Aparatele cu ultrasunete pot detecta cu eficacitate un embrion la aproximativ 45 zile de gestatie.

De asemenea, exista alte doua forme prin care poti testa daca animalul e sau nu gestant. Unul dintre teste examineaza nivelul hormonilor prezent in laptele sau in sangele caprei. O alta metoda testeaza nivelul anumitor proteine din sangele acesteia.

Remarcabil este faptul ca nu iti poti da seama daca o capra este sau nu gravida doar uitandu-te la ea, chiar si la gestatiile tarzii.

Categories: Despre capre | Scrie un comentariu

Capra Boier

 Totul despre rasa de capre Boer

May 15th, 2012 | Author: 

Capre Boer

Totul despre rasa de capre Boer

Boer este o rasa de capre de carne, rezistenta la orice conditii de mediu si se adapteaza foarte bine la orice sitem de crestere si intretinere. Valorifica foarte bine orice tip de pasune.

In tara noastra rasa Boer incepe sa fie indragita de crescatorii de capre, fiind folosita in general la ameliorarea raselor locale si formarea de hibrizi de carne. Aceste actiuni se fac inca la scara mica, avand in vedere cererea mica de carne de capra pe piata romaneasca.

Origine si formare

Originea exacta a acestei rase de capre este nesigura. Se crede totusi ca detine un bagaj genetic provenit de la caprele indigene din Africa, India, Angora si cu ceva influente de la caprele domestice Europene. Rasa boer seamana cu rasa de capre Nubiana, dar difera ca marime, avand o dezvoltare corporala mai mare.

Rasa Boer din prezent, a aparut la inceputul anilor 1900, cand fermierii din provincia Africana Eastern Cape au inceput selectia acestei rase pentru productia de carne. Numele “boer” este originar din limba germana care inseamna “fermier”.

Rasa Boer este considerata una dintre cele mai dorite capre de carne. Aceasta si-a castigat popularitatea in intreaga lume, datorita dezvoltarii corporale, ritmului rapid de crestere si a calitatii carcasei.

Aceasta popularitate i-a asigurat o raspandire in toata lumea, mai ales in tari ca Australia, Noua Zeelanda si America de Nord.

Rasa Boer are abilitati, foarte bune, pentru ameliorarea raselor indigene de capre si pentru obtinerea de hibrizi destinati ingrasarii pentru productia de carne de capra.Tractoare Deutz

Varietati

Asociatia Crescatorilor de Capre Boer din Africa de Sud, recunoaste cinci tipuri distincte in cadrul acestei rase.

- Boer Standard – este o rasa de capre cu o comformatie corporala specifica raselor de carne, par scurt si o multitudine de culori a robei.

- Boer cu par lung;

- Boer fara coarne – o varietate lipsita de coarne;

- Varietatea Boer indigena – are membre lungi, dezvoltare corporala slaba si cu o multitudine de culori a robei;

- Boer ameliorata – provine din varietatea standard care a suferit imbunatatiri.

Standardul acestei rase a fost stabilit pentru prima data in anul 1959 de catre  Asociatia Crescatorilor de Capre Boer din Africa de Sud. Acest standard se refera la varietatea de Boer ameliorata.

Insusiri morfo-productive

Capul este puternic cu ochi mari si blanzi de culoare maro. Nasul este usor curbat, cu nari largi, iar cavitatea bucala este bine fixata. Coarnele sunt puternice, cu o lungime mijlocie si dispuse unilateral unul de celalat, purtate pe spate. Ele sunt rotunde, de culoare maro inchis.

Urechile sunt late, fine la atingere cu o lungime moderata si orientate in jos.

Gatul are o lungime moderata, bine proportionata fata de lungimea corpului si cu o musculatura bine dezvoltata. Pieptul este larg, bine dezvoltat si musculos.

Membrele sunt de lungime medie, cu osatura si articulatii puternice.

Pielea este rezistenta, iar in zona gatului si a pieptului deseori prezinta cute. Corpul este acoperit cu un strat de par scurt.

Culoarea ideala specifica rasei este alba, cu capul si urechile de culoare maro rosiatica.

Greutateaiezilor nou nascuti este cuprinsa intre 3 – 4 kg la masculi si cu 0,5 kg mai mica la femele, iar pana la intarcare acestia ating greutatea de 20-25 kg.

capre boer

Tineret caprin Boer

Tineretul de 7 luni are o greutate de 50-70 kg pentru masculi si 45-65 kg pentru femele.

capre boer

Tineret caprin Boer la varsta de 2 – 3 luni

La maturitate tapii au o greutate de 90-130 kg, iar caprele 80-100 kg. Greutatile variaza in functie de genetica fiecarui individ, nutritie, varsta si sistemul de crestere.

capre boer

Mascul adult din rasa Boer

O alta caracteristica la aceste rase de capre este viteza mare de creste si sporul mediu zilnic inregistrat, care sunt superioare fata de alte rase de capre.

In primul an de viata rasa Boer are un spor mediu zilnic de 200 g/zi in conditii bune de pasunat.

Sporuri medii zilnice inregistrate la varste diferite:

Masculi:

- 291g/zi – de la 1 zi la 100 de zile;

- 272 g/zi – de la 1 zi la 150 de zile;

- 245 g/zi – de la 1 zi la 210 zile;

- 250 g/zi – de la 1 zi la 270 de zile.

Femele:

- 272g/zi – de la 1 zi la 100 de zile;

- 240 g/zi – de la 1 zi la 150 de zile;

- 204 g/zi – de la 1 zi la 210 zile;

- 186 g/zi – de la 1 zi la 270 de zile.

Rata de creste a acestor capre influenteaza in bine perioada de crestere, de la nastere pana la valorificarea pentru carne, fata de alte rase, precum si atingerea greutatii ideale pentru reproducere.

Productia de lapte la acesta rasa este redusa ca la orice rasa de carne, dar se poate preciza o cantitate de 1,8 – 2,5 kg / zi in primele 12 saptamani de lactatie.

Compozitia laptelui:

6,4 – 9,4 % – grasime;

3,9 – 4,5 % – proteina;

4,6 – 4,9 % – lactoza.

Reproducere

Spre deosebire de alte rase de capre, care prezinta un ciclu sexual sezonier, de 2 ori pe ani, rasa Boer prezinta ciclu sexual pe toata perioada anului in functie de conditiile de mediu.

Ciclul sexual dureaza 18-21 de zile, dar in cadrul rasei aproximativ 17% din femele au ciclul mai scurt de 13 zile si 10% mai lung de 25 de zile.

Estrul dureaza 37 de ore, iar gestatia aproximativ 148 de zile. Durata medie a gestatiei poate fi influentata cu 1 – 2 zile in cazul gestatiilor gemelare.

Anestrul dupa fatare are o lungime variabila de la 37 pana la 60 de zile, iar primul estru dupa fatare poate sa apara foarte devreme, la 20 de zile.

In emisfera sudica, activitatea sexuala maxima se manifesta in lunile aprilie-mai, iar cea mai slaba activitate se manifesta din octombrie pana in ianuarie.

In emisfera nordica activitatea sexuala maxima se inregistreaza in lunile de toamna si scade primavara si vara.

Prolificitatea acestei rase de capre este 1,7 iezi / fatare, deoarece 50 % din cazuri caprele dau nastere la gemeni si intre 10-15 %, la tripleti.

Capre Boer

Femela din rasa Boer cu gemeni

Biotehnicile moderne de reproducere a animalelor de ferma dau rezultate bune in cazul rasei Boer, cum ar fi, insamantarile artificiale, sincronizarile de estru si embriotransferul.

Rasa boer este o rasa precoce, ajungand la maturitate sexuala la varsta de 6 luni. Iezii masculi pot fi folositi la reproducere la varsta de 5-6 luni.

Capre Boer

Rasa Boer

Capre Boer

Rasa Boer

Capre Boer

Rasa Boer

Capre Boer

Rasa Boer

Capre Boer

Rasa Boer

Capre Boer

Rasa Boer

Capre Boer

Rasa Boer

Capre Boer

Rasa Boer

Capre Boer

Copiat de pe: Agricultura in Arad

Categories: Capre de rasa | 2 comentarii

Nobila Germana

Caracteristici fizice, rasa Nobila Germana:

Caprele din aceasta rasa au aparut in Germania acum cateva sute de ani in urma, rezultand din incrucisarea mai multor capre de lapte in vederea optinerii unei rase cat mai rentabile. Exista doua tipuri de capre din aceasta categorie de rasa: capra colorata Nobilia Germana si capra alba Nobila Germana.
Statura acestor capre este mai mare decat la caprele Saanen.
Nobila Germana Alba
Iezii de capra Nobila Germana au un avantaj fata de cei de la capra Saanen, din punct de vedere al greutatii, la aceeasi varsta, altfel zis iezii de Nobila Germana au o greutate mai mare ca cei de Saanen la o varsta identica.
Sunt capre rezistente atat la deal cat si la ses.
Viata medie este de pana la 15 ani dar in primii 8-10 ani productia este foarte rentabila.
Laptele de capra rasa Nobila Germana:
O capra poate produce intr-un an intre 800 si 2000 litri de lapte. Perioada de lactatie este de 240 zile pe an.
Dezavantajul laptelui de Nobila Germana fata de cel de Saanen este ca acesta contine o proportie mai mica de grasime, dar avantajul se compenseaza prin vanzarea iezilor care au un pret mai bun.

Reproductie la caprele din rasa Nobila Germana:

 
Caprele din aceasta rasa au o fatare pe an si o capra naste de regula intre 1 si 3 iezi, o data.
 Maturitatea sexuala este la varsta de 7 luni iar la varsta de 12 luni poate avea deja iezi.
Categories: Capre de rasa | Scrie un comentariu

capra murciana granadina

apra Rasa Murciano Granadina

Capra de Rasa Murciano GranadinaRasa Murciano Granadina isi primeste numele datorita regiunilor de unde provine. Actualmente este intalnita in sase regiuni din Spania : Murcia, Andaluzia, Valencia, Castill- La Mancha, Catalonia si Insulele Baleare. Se adapteaza foarte usor la diferite medii, mai ales daca adaptarea se face la varste fragede.

Detalii

Capra din aceasta rasa este de un colorit negru sau maro (nu se accepta nici un fir de alta culoare), cu o greutate intre 50 – 70 kg. la masculi si 40 – 55 kg. la femele.

Este o rasa de lapte, productia de lapte fiind de 530 litri / lactatie normala (de 210 zile) la capre incepand cu a doua fatare.

Media de grasimi oscileaza intre 5,6 – 5,8 % , iar proteinele intre 3,6 – 3,8 %.

Capra din rasa Murciano Granadina ajunge la maturitate sexuala la varsta de 6 – 7 luni, fertilitatea este de 90%, cu o prolificitate medie la primipare de 1,5 iezi si la multipare de 2 iezi Iezi sunt sacrificati la 25 – 40 de zile, cu o greutate de 6 -8 kg. si un randament de 50 – 55 %.

Copiat de pe: http://www.rasapura.com

Categories: Capre de rasa | Scrie un comentariu

Capra Saanen

Cracteristici fizice rasa Saanen:

Caprele din rasa Saanen au culoarea alb sau crem iar numele lor este dupa o vale numit Saanen in Elvetia.
Caprele din aceasta rasa sunt unele dintre cele mai mari din categoria capre de lapte dar si cele mai calme la temperament si produc cel mai mult lapte, care contine foarte putina grasime.
O capra Saanen catareste intre 68 si 90  kg/. Saanen este o capra mare si osoasa dar rafinata in acelasi timp, are urechile in sus si nasul drept si bombat.
Pielea lor fiind alba, uneori este sensibilia la razele solare si deasemenea poate prezente anumite pete.
Media maxima de varsta a unei capre Saanen este de 15 ani, insa daca sunt bine ingrijite, pot trai mai mult.

Laptele de Saanen: 

O capra Saanen produce intre 4 si 6 litri de lapte pe zi, altfel zis in 280 zile de lactatie, o capra Saanen produce intre 900 si 1400 litri.
Laptele de capra Saanen este mult mai usor tolerat de organismul uman si poate fii folosit in tratamente pentru ulcere.
In acelasi timp laptele poate fii folosit pentru confectionarea de sapunuri de casa, sampon de casa, crema de fata si alte produse de corp. Este desemenea sanatos pentru piele, par si scalp.
Laptele contine vitaminele A, B, C,D, E şi K! Studii recente arata ca ofera proprietati anti-imbatranire. Aceesta ajuta la regenerearea colagenului din piele, anuland o parte din semnele imbatranirii. Deasemenea laptele de capra ajuta la numeroare probleme ale pielii ca: acnee, puncte negre, ajuta la hidratarea pielii, calmeaza pielea si amelioreaza multe alte afectiuni ale pielii.

Reproductia la caprele Saanen

Reproductia poate incepe de la varsta de 1 an.
Maturitatea lor sexuala fiind foarte precoce, de la varsta de doar 6 luni.
Perioada maxima de imperechere a caprelor este toamna dar la unele apare si vara in lunile iuni-iulie.
Aflate in libertate mai multe la un loc impreuna cu masculii caprele se pot reproduce pe toata perioada. Imperecherea presupune un tap la 30-40 femele. Este de preferat ca tapii mai tineri sa execute doar 2 monte pe zi pentru a se evita extenuarea.
Perioada de gestatie dureaza aprozimativ 150 zile.
O capra Saanen poate fata, in general 2-3 iezi o data.
Ce mananca caprele Saanen?
Caprele Saanen, ca orice capra, nu sunt pretentioase la mancare.
Astefel ele mananca: pasune, fanuri, iarba, frunze, lucerna(nu se administreaza cruda, doar semiuscata sau uscata), trifoi, porumb, grau, orz, secara, mazare furajera, reprezentate fie ca amestecuri de graunte sau brichete furajere, apa la discretie.
Copiat de pe : http://caprederasa.blogspot.ro
Categories: Capre de rasa | 2 comentarii

Totul despre capre

Totul despre capre

Notiuni elementare despre reproducere

Caprele, ca si multe alte animale crescute pentru carne si lapte, intra in calduri la intervale periodice in lunile de toamna, cu toate ca acest lucru poate varia in functie de locatia in care sunt crescute. In climatele temperate, o capra poate sa fie in calduri in orice perioada a anului.

picture-002

De regula, fiecare gestatie inseamna un ied. In unele cazuri, caprele pot da nastere la gemeni.

O capra va fi capabila sa se reproduca la varsta de un an. In medie, femela trebuie sa atinga greutatea de 34 de kg inainte sa se inmulteasca, cu toate ca acest lucru poate varia in functie de rasa si de descendentii acesteia.

In lunile de toamna, ziua devine tot mai scurta, iar acesta este semnul ca incepe sezonul de imperechere al caprelor. In aceasta perioada este ceva normal sa vezi o capra in calduri. In zonele ecuatoriale, aceste animale se inmultesc pe tot parcursul anului.

Cu o perioada de gestatie de aproximativ 150 de zile, o capra ar putea da nastere unui ied in lunile de primavara.

Pregatirea pentru gestatie

Crescatorii apeleaza la veterinar pentru ca acesta sa vaccineze animalele inainte de imperechere.

Cand te pregatesti sa duci la imperecheat o capra este esential ca aceasta sa fie sanatoasa. Daca are multe kilograme peste valoarea normala sau e bolnava cronic nu va fi buna de imperecheat. Este absolut necesara o vizita la veterinar. De asemenea, acesta te poate sfatui cu privire la o anumita dieta.

Exista diferite boli care pot afecta capra gestanta si iedul din pantecul ei. Pe langa vaccinarile anuale regulate, care includ antitetanosul, Clostridium Perfringen tip C si Toxoidul Difteric (D), exista vaccinuri speciale care trebuie administrate animalului inainte de a se inmulti. Clamidioza sau Campylobacterioza, alaturi de Leptospira, sunt cateva dintre cele mai comune vaccinuri administrate caprelor.

Recunoasterea semnelor de graviditate

Cand o capra este in calduri, acest lucru indica faptul ca ea este pregatita sa se inmulteasca. Schimbarile comportamentale care sunt asociate unei capre in calduri sunt vocalizarile acesteia (altfel spus „chemarea partenerului”), cautarea altor capre, interesul crescut pentru tapi si lingusirea, ceea ce include datul din coada. Apetitul scazut nu este ceva anormal la animalele care sunt in calduri.

Exista cateva moduri prin care sa iti pot da seama daca un act de reproducere va avea succes. Aparatele cu ultrasunete pot detecta cu eficacitate un embrion la aproximativ 45 zile de gestatie.

De asemenea, exista alte doua forme prin care poti testa daca animalul e sau nu gestant. Unul dintre teste examineaza nivelul hormonilor prezent in laptele sau in sangele caprei. O alta metoda testeaza nivelul anumitor proteine din sangele acesteia.

Remarcabil este faptul ca nu iti poti da seama daca o capra este sau nu gravida doar uitandu-te la ea, chiar si la gestatiile tarzii.

Categories: Despre capre | 2 comentarii

Bloguieşte pe WordPress.com. The Adventure Journal Theme.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 1,258 other followers